duminică, noiembrie 30, 2014

Patria


Patria este un termen extrem de folosit si, cred eu, extrem de putin inteles…
In primul rand, patria este nu doar locul in care se naste cineva, ci acel mediu in care primim caldura, placere, bucurie si pe care il suprapunem unui spatiu geografic pe care il “atingem” nemijlocit prin propriile simturi. Elemente care ne bucura si care se integreaza in spatiu si timp. Patria nu se educa, nu se invata. Patria se simte. Ca urmare, se dezvolta un atasament puternic fata de acest bun care devine in timp o valoare.

Cea mai frecventa eroare consta in suprapunerea acestei valori peste notiunea de “tara” sau de “natiune”. Daca “tara” este un simplu termen geografic-administrativ asupra caruia nu voi insista, “natiunea” este un concept educat, cultivat si asimilat procesului de individuare. Altfel spus, extrapolarea procesului de individuare la nivelul  spatiului de valori, idei, obiceiuri, traditii colective ale celor care le impartasesc, duce la formarea identitatii nationale si al numitorului comun: “natiunea”. Patria este o valoare, atat de intim conectata la dragoste, bucurie, incat a vorbi despre “iubirea de patrie” devine un pleonasm. Patria tine de cunoasterea nemijlocita si, implicit, inocenta. Patria nu poate fi luata si nici impartita. Doar traita si impartasita.

Trairea unei relatii cu suportul initial bazata pe frica, angoasa, ura, face imposibila creionarea conceptului de patrie. Este pagubos sa condamnam pe cineva pentru ca este “fara patrie”. Este doar o victima…
Termenul de “natiune” are si el o conexiune foarte puternica cu cel de “patrie”. Orice constructie cognitiva, educata nu are sens in absenta elementului afectiv. De aici si incercarea – initial a educatorilor, ulterior individuala – de a gasi radacinile istorice, lingvistice, traditionale care au facut posibila aparitia “patriei”; si gasirea elementelor prezente de cultura, civilizatie, care permit mentinerea vie a “patriei”. Demersul ne este cunoscut cel putin unora dintre noi sub numele de “patriotism”. As spune ca “sentimentul patriei” isi imprumuta caldura conceptului de “natiune” la fel cum sentimentul dragostei isi imprumuta caldura etapei numita adolescenta.

Spuneam la inceput ca este vorba despre un atasament intre posesorul conceptului de “patrie” si conceptul in sine. Ruperea acestuia este extrem de dureroasa. Este firesc sa ne desprindem de parinti, de casa parinteasca, dar niciodata nu va fi usor daca acel loc reprezinta un ceva valoros pentru noi. Depasirea sentimentului de apartenenta la o natiune - al atasamentului si identificarea cu lumea, reprezinta o maturizare imposibil de a fi fortata! Fortarea, ca orice abuz, duce la abrutizare si reactii de aparare. Observarea si intelegerea a ceea ce suntem si a ceea ce sunt cei din jurul nostru, un larg proces de acceptare si delicat de depasire a limitelor ego-ului, ne poate insa conduce inspre aceasta. Afirmatia lui Socrate:  “Eu nu sunt cetatean al Atenei, sunt cetatean al lumii” oricat de frumoasa este, nu poate fi impusa cu forta sau indusa manipulativ.
Depasirea adolescentei se poate face doar prin trairea si intelegerea ei. Maturizarea poate fi o consecinta, dar niciodata precedata de un ordin, iar manipularea societatii sub pretextul maturizarii ei nu poate servi decat intereselor de putere si control, ele insele fiind o dovada a nivelului celor care manipuleaza…
Ma intreb, oare, o vom vedea vreodata?


joi, noiembrie 20, 2014

apus



partinitor si singur
s-a rasculat apusul din mine...
florile sunt aceleasi,
urmele lupilor la fel. 
ultimele zile le-am inchinat calatorului
din tine,
celui ce va face greseala de a ma urma 
neincrezator in moartea increzatoare-n el.
lui ii daruiesc amintirile diminetii
si urmele lupilor,
la fel.
pentru apusul tau 
si partinitoarea ta singuratate.  

vulpile



vulpile trec prin tufisuri, 
gonesc prin hatisuri uscate,
se-ascund de fantoma calare 
ce-n urma-le toarna culoare.

in tonuri stridente sau calme 
capcanele reci le-mpresoara,
le musca de urme, de blana, 
de frunzele care se sfarma.
le-aduna sub vant si sub foame 
le-ascute privirea si goana
prin tufe, hatisuri uscate 
adulmeca toamna...

duminică, noiembrie 16, 2014

"...ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane!"

Am vazut multe intr-o campanie electorala mai nebuna decat nebunia....
Dupa ce tembelismele fara numar au atentat grav la relativul discernamant al electoratului si al meu, astazi merita sa le dedic o pagina pe blog si ceva din timpul relativ pe care il petrec printre concetatenii mei... cu atat mai mult cu cat nu am votat si nici nu sunt partizanul vreunei tabere.

Propaganda a produs perle, a produs diamante de 25 de carate si e pacat sa dam "ignore" la asa ceva!
Le voi aminti pe cele mai suculente si care au influentat mai mult pe preacredulii votanti.

1. "Cine voteaza Ponta, voteaza comunismul si pe comunisti. In spatele sau se afla Uniunea Sovietica!"

Ponta a facut tot ce a putut cu Rosia Montana in favoarea celor de la Gabriel Resources, a semnat tot ce i s-a cerut in legatura cu gazele de sist, a festelit licitatia de la Oltchim fentandu-i pe rusi (cu ajutorul lui Diaconescu Dan), rusi care, ca raspuns, au blocat activitatile celor "cateva" combinate metalurgice detinute in Romania si le-au vandut la fier vechi.
Ponta a privatizat cam tot ce a cerut FMI, a pus manageri privati acolo unde i s-a cerut, a numit procurorii lui Basescu in posturi cheie, iar dupa ce Obama i-a felicitat pe moldoveni si pe musiu Leanca afirmand ca "Moldova este o tara extrem de curajoasa", dupa ce UE a declarat ca trebuie accelerat procesul de aderare al Moldovei si atat SUA cat si UE sustin dreptul moldovenilor la autodeterminare - in dauna legaturilor economice cu Rusia si a influentei acesteia, domnul Ponta afirma la randul sau, ca unirea cu Moldova devine o prioritate si ca trebuie sa-i sprijinim pe fratii nostri cu tot ce putem, iar pentru inceput, cu gazoductul de la Ungheni, pentru a nu mai fi acestia dependenti energetic de... Rusia.
Ca sa tragi concluzia ca in spatele lui Ponta ar sta UNIUNEA SOVIETICA iar Ponta insusi este comunist (de cand a fi lichea este sinonim cu comunismul???) din cele insirate mai sus, presupun ca trebuie sa fii foarte inteligent, iar eu nu sunt...

2. "Votati Ponta care si-a respectat cuvantul de a rasturna regimul Basescu, iar prin votul vostru aceasta se va intampla pe 16 noiembrie". 
Si eu care credeam ca lui Basescu ii expira mandatul si de aia nu va mai fi presedinte!
Clar, dupa coabitarea cu Basescu in toate privintele, plus distrugerea USL si grija ca Basescu sa-si incheie linistit mandatul, domnul Ponta si-a respectat angajamentul luat in urma cu ceva ani de a lupta impotriva sistemului basist. Si i-a reusit de minune...

3. "Vrem o tara ca afara..."
Asta e foarte frumos, mai ales ca tarile din Europa Occidentala s-au construit asa dragut in multe secole, sugand resursele umane si materiale ale altor state mai mititele (ca Romania, de exemplu) sau beneficiind de o finantare uriasa... A propos, de unde si cum va fi finantat acest program de reconstructie a economiei, agriculturii, invatamantului, cercetarii, sanatatii, administratiei etc.?

4."Romania lucrului bine facut" 
Cu cine, domnule Iohannis? Lasandu-i deoparte pe Berceanu, Videanu, Blaga, in fiecare judet sunt bannere in care un borfas local de la vreo primarie sau consiliu judetean isi afirma sustinerea pentru candidatul ACL. Aceiasi care au facut KO economia locala strangand averi uriase peste noapte. Acestor indivizi soiosi, ce anume le-ati promis si ce interes ar avea, daca nu unul financiar, pentru a va sustine, domnule Iohannis?

5. "Votez Ponta" in direct la Antena 3 mai multe personalitati ale vietii artistice isi manifesta optiunea de vot influentand implicit si electoratul belitor de ochi la TV.... Nu comentez odele si scursuroseniile emise de oameni care totusi au fost la scoala, dar nu pot trece peste intentia declarata a lui Tudor Gheorghe de a-l vota pe Victor Ponta!
Tudor Gheorghe este un nationalist declarat si exprimat in cantecele domniei sale. De nenumarate ori s-a declarat scarbit de marasmul tarii, de precaritatea educatiei, de oportunismul politicienilor si profund nemultumit de nepromovarea valorilor nationale...
Cum, deci, un nationalist inspirat de marii carturari interbelici se poate gandi (cu voce tare, ca sa mai faca si prozelitism) sa voteze pe unul care vinde bogatiile tarii pe nimic, distruge economia prin privatizari dezastroase in acelasi trend cu predecesorii sai (Iliescu, Nastase) si mai si numeste in popria echipa guvernamentala "genii" precum Pricopie, la invatamant, pentru care Romulus si Remus au fost alaptati de o... vulpe! sau Ioan Rus, cel care a dat "lovitura de gratie" la referendumul de acum doi ani. In acelasi timp, domnul Ponta il exclude pe Mircea Diaconu care face "greseala" sa demareze un proiect de punere in valoare a Sarmizegetusei Regia si ingroapa proiectul din fasa!
Ce dracu, nene Tudore, chiar asa???

Toate acestea si multe altele ne-au tarat in dispute inutile, in partizanate murdare, dar mai ales intr-o sterila dezbatere pro sau contra. M-am intrebat cum a fost posibil ca oameni cu mai multe clase decat trenul, sa se lase antrenati intr-un circ atat de ieftin si atat de pagubos. Am o singura explicatie: compromisul. Compromisul facut atunci cand am tacut, desi multe unitati industriale sau agricole se inchideau sub ochii nostri si tot atatea locuri de munca dispareau. Compromisul de a tacea cand statul aplica legi sau ordonante cu efect retroactiv impunandu-ne plati si taxe suplimentare. Compromisul de a nu urla in fata Ministerului Invatamantului pentru religia obligatorie in scoli, pentru desfiintarea scolilor de meserii, pentru lipsa banilor necesari intretinerii salilor de clasa, pentru programa silnica facuta de idioti cu materiale idioate. Compromisuri pentru a accepta sponsorizari si cadouri conditionate pentru a mai aparea o data pe sticla, pentru a ti se publica o carte, pentru a primi o slujba...

Toata propaganda pestilentiala care a curs pe net si prin ecranele televizoarelor de doua saptamani incoace are acelasi izvor, indiferent de directia de scurgere! Compromisul. Compromisul pe care il facem fiecare dintre noi la locul de munca, acasa, pe strada, cu care ne-am obisnuit si pe care l-am hranit, prefacandu-ne ca nu vedem cum creste.
Si a crescut! Este urias si sta cu degetul indreptat acuzator inspre noi: ne arunca in fata vina pentru felul in care traim de fiecare data cand refuzam sa-l hranim; de fiecare data cand refuzam sa facem inca un compromis: "tu l-ai votat, acum de ce comentezi?" sau "daca nu ai fost la vot, ciocu' mic!" sau "daca nu-ti place, pleaca!... ", "ati ales sa plecati din tara, acum cu ce drept va mai dati cu parerea?".
Compromisul s-a infiltrat in viata noastra ca o axioma inclus in regula de trei simpla: daca pentru ceva marunt e nevoie sa facem compromisuri, pentru ceva maret trebuie facut un compromis mare!
In fond, nu e nevoie si nu, nu trebuie... Dar numai asa prin "politica pasilor marunti" oameni de la care asteptam mult au ajuns la o uluitoare mutilare a demnitatii lor.

Si, de fiecare data cand vrem sa renuntam la el, la compromisul de a fi cuminte, desi ne vine sa urlam, de a munci mai departe desi nu am primit salariu de 2 luni, de a asculta spasiti un inspector financiar care abuzeaza de functie, de a vorbi atunci cand ni se impune tacerea, de fiecare data el, COMPROMISUL, ne arunca in fata propria lasitate din care s-a nascut si ne infrange: "ne meritam soarta", "noi suntem de vina..". Iar capul se pleaca din nou...

Pana cand mai, oameni buni, pana cand?!

marți, noiembrie 11, 2014

De la stanga la dreapta sau... neantul credintei

Astazi lumea mea interioara s-a mistuit, s-a prabusit, s-a "hurluit" - intr-un cuvant, s-a dus pe sula!

Aflu la ceas de seara pe cand luminile se aprind si gainile incep a motai intru duh, aflu deci ca intreaga mea copilarie s-a desfasurat sub semnul ereziei! Bomba, soc si groaza! Semnul crucii se face de la stanga spre dreapta aflu de la preotii Visarion, Agathon si Ilarion Ciobuta.

 foto: Facebook via Sorin Moldovan 

De ce au acelasi nume, nu stiu! Or fi frati sau casatoriti, mai bine sa nu ma gandesc ca erezia, simt eu, iar imi da tarcoale...
Revenind, cei "trei in unul" (Doamne iarta-ma!) ne spun ca firesc este sa ne inchinam de la stanga la dreapta dupa cum si votam sau invers, ma rog... Deci eu, in copilaria mea eretica facand invers, pacatuiam si eram asemenea "maleahilor care se inchina pe invers, la ispita Satanei!". Cuprins de groaza am cautat sprijin la amintirile legate de parinti, nasi, preoti din parohia pe care o frecventam si TOTI, dar TOTI, isi faceau cruce in acelasi fel eretic, de la dreapta spre stanga!

Simtind cum mi se face rece in spate, caut cu infrigurare in "Lumea credintei" unde parintele Leontie ne explica pe scurt cum se face cruce in Biserica Ortodoxa. Citez: "Degetele împreunate ating mai întâi fruntea – pentru a sfinti mintea – apoi buricul – pentru a sfinti simturile, apoi umarul drept si umarul stâng – pentru a sfinti puterea trupului."
Deci si parintele Leontie este cuprins de erezie se pare, alaturi de multi altii care spun acelasi lucru sau inchinarea o fi altceva decat facutul semnului crucii...
Coplesit si distrus in fata neantului spiritual ce parea sa ma inghita, realizez ce anume doreau sa ne transmita cei trei "parinti": ca daca o cere candidatul, si inchinarea se face altfel decat pana acum sau altfel spus semnul crucii se poate face de la dreapta la stanga sau de la stanga la dreapta, in functie de candidatul caruia ii dai votul, de dreapta sau de stanga, dupa cum este!
Sau privind din perspectiva propagandistului, pardon, preotului, adica vazut din fata, dreapta devine stanga si stanga devine dreapta asemeni imaginii in oglinda! Asta trebuie sa fie! Probabil asa se explica si exercitiul votarii ce se desfasoara in manastire, ca oamenii obisnuiti cu inchinarea de la dreapta la stanga sa nu puna stampila aiurea si in obisnuinta propriei perspective sa nu cada in pacat...

La toate s-au gandit, ca niste adevarati pastori de turma, ca doar ea, turma, are de votat!

As adauga "asa sa le ajute Dumnezeu!", da' nu stiu de ce, suna a blestem...






luni, noiembrie 10, 2014

Trece timpul...

Acum doi ani imi manifestam admiratia fara rezerve fata de echipa de la Antena 3, iar motivele le-am insirat in postul din 15 ianuarie 2013...

Sincer, nu credeam ca cineva se poate incolona intru indiferenta intr-o maniera atat de categorica si in atat de scurt timp precum realizatorii de emisiuni de la aceeasi televiziune...

Nu acuz si nu blamez pe nimeni pentru opiniile personale, nu judec pe nimeni dupa pastrarea balantei intre adevar si minciuna sau bine si rau, ca nu sunt Dumnezeu.

Ceea ce ma dezgusta insa, este ignorarea faptelor, oamenilor, evenimentelor. Dupa ignorarea celor care se bateau cu jandarmii la Pungesti, dupa ignorarea celor care demonstrau pentru Rosia Montana (adica impotriva distrugerii ei) a venit randul celor iesiti pentru dreptul de a vota si pentru a-l sustine pe Iohannis, sa fie ignorati. Nu sunt partizan cu Iohannis, nici cuPonta si nici macar cu efervescenta clamare a dreptului de a vota ceea ce propun altii (aceiasi in ultimii 25 de ani....), dar nici nu este permisa ignorarea unor miscari sociale, ignorarea exprimarii si manifestarii unor oameni care sunt parte ai acestui popor si acestei natii.

Nu partizanatul ucide media si nici opiniile personale ale celor ce lucreaza in cadrul ei, ci ignorarea faptelor, a fenomenelor, dezicandu-se astfel de statutul de observator si preluandu-l pe cel de sluga.

Acum aproape doi ani, le doream celor de la Antena 3 "La multi ani". Astazi, regret ca au fost atat de putini...

vineri, noiembrie 07, 2014

Intre limite

foto: http://vreaupresedinte.gandul.info/news/cozi-de-sute-de-oameni-la-sectiile-de-votare-diaspora-si-studentii-asteapta-ore-intregi-sa-voteze-13485720

Am fost observator la circul primului tur al alegerilor prezidentiale... Observator, intrucat nu am votat, ramanand credincios crezului care m-a ghidat in ultimii ani: sa nu ma prostituez de dragul confortului imaginar de a face parte dintr-o tabara sau alta.

Daca as merge la vot, daca mi-as pune intrebarea ce anume ar trebui sa se intample pentru a merge la vot, raspunsul ar fi destul de simplu: ar trebui sa-mi spuna cineva avizat (cunoscator) ce anume contine contractul semnat de Romania la intrarea in UE si, de asemenea, cine este stapanul BNR...

Atata timp cat spatiul de manevra al economiei Romaniei este extrem de limitat si directia ei este trasata evident descendent, a opta intre un politician sau altul care evident ca sunt marionete ale realilor decidenti, aceasta optiune care mi se baga sub nas la 5 ani, este cel putin obositoare, daca nu chiar idioata.

Aproape totul a fost concesionat, vandut, "privatizat" intr-un trend constant al ultimilor 25 de ani.
Acum poate fi ales si Jesus ca lucrurile nu au cum sa se schimbe, mai ales cand toti candidatii isi manifesta exuberanta idioata de a continua "integrarea noastra europeana"!

Ma doare imbecilitatea celor care considera ca Romania este scindata dupa preferintele electoratului, intre Ardeal si restul tarii si ma scoate din pepeni ticalosia cu care se confunda preferintele de stil ale ardelenilor, moldovenilor, muntenilor, cu valorile comune pe care le impartasim...
Da, ardelenilor le place fatada de seriozitate la fel de mult cum celorlalti le place fatada de "descurcaret". Limba, obiceiurile, arhitectura folclorica sunt aceleasi, iar saracia displace tuturor!

La alegerile parlamentare am refuzat sa votez si mi-am atras criticile (ca sa ma exprim elegant) unora si altora. Astazi aceiasi votanti ai USL-ului de odinioara se inghesuie la vot si cer cu tarie sa voteze, ca doar este dreptul lor constitutional! Curat constitutional si ineficient, as adauga... sunt aceiasi care au votat "Cheia", care au votat "alianta DA", care au votat "Trandafirul"....

Sunt uitate tradarile, divorturile si amantlacurile partidelor care s-au imperecheat intre ele intr-o orgie puturoasa si jilava. Este uitat faptul ca fara sustinere politica nici un candidat nu ar mai valora ceva (sintagma "i s-a retras sprijinul politic" va spune ceva?), este uitat esecul de un sfert de veac al "clasei politice". Cineva (nu stim cine) a numit niste candidati, noi zbang, hat, zvarrr cu votul! "Dintre doua rele, sa alegem raul cel mai mic..."uitand ca votul reprezinta increderea in acea persoana si nu resemnarea in fata fatalitatii; iar daca nu ai in cine sa ai incredere, atunci nu te increzi...

Ca am fost vanduti, am inteles demult... Dar sa ma inghesui din cinci in cinci ani (sau din patru in patru) doar ca sa dau legitimitate imposturii si mediocritatii, este prea mult!
Initial am vrut sa-mi intitulez postarea "votu' si prostu'", dar as fi gresit. Nu am de ce sa jignesc pe nimeni pentru ca refuza sa se desprinda de o speranta, credinta, iluzie.. Daca aceasta iluzie ii ajuta sa se mentina pe linia de plutire, sa nu o ia razna, este bine ca o au! 
Si asta pentru ca schimbarile vin atunci cand suntem pregatiti pentru ele...