miercuri, ianuarie 16, 2013

BOR si filmul

Dupa ce am auzit critici si laude la adresa filmului "Dupa dealuri", manat de curiozitate, am vizionat filmul domnului Mungiu. Am ramas usor dezamagit: pai asa sta treaba la noi! Nimic iesit din comun, nimic calomniator, nimic socant. Doar rezultatul firesc al unor intentii bune in fond, dar puse in practica cu primitivism si inapoiere, specifice Bisericii Ortodoxe Romane.

Se stie ca la nivel de scoala si inalta instructie prin scoala, BOR-ul a ramas putin in urma altor culte.

Articolul aparut astazi insa, "Preotul Staniloaie: sa te lasi INCINERAT echivaleaza cu o nesocotire a Bisericii si a CRESTINISMULUI" m-a iritat in fibra mea de fiinta cugetatoare, care nu-si foloseste capul doar pentru acoperirea gatului.

Dincolo de dogma si de lacomia preotilor care ar lega credinciosii de ritualurile aducatoare de bani si pe lumea cealalta, dincolo de clisee gen "asa a lasat Dumnezeu", ma ingrozeste nivelul de cultura stiintifica (undeva pe la zero) al domnului Staniloaie, preluat ca un exemplu de gandire teologica al zilelor noastre...

Este incredibil cum venerabilul Staniloaie vedea incinerarea cu totul altceva decat descompunerea cadavrului sub influenta organismelor pluri si unicelulare. De ce particulele obtinute prin ardere sunt inferioare particulelor rezultate din digestia viermilor la randul lor digerati de alte organisme, ramane un mister pentru cititor.
De ce se bate apa in piua despre ce a continut trupul in timpul vietii, ca a fost casa sufletului si alte asemenea, nu stiu. Orice ar fi fost trupul in timpul vietii, el a fost! NU mai este dupa moarte!
De ce este importanta mentinerea "impresiei ca cel mort a plecat numai" si nu constientizarea disparitiei sale materiale dincolo de orice "impresie", ei, asta m-a pus putin pe ganduri...
Cat despre platitudinile de genul cat de frumos a fost corpul, dragul de el, astfel incat trebuie sa fie cinstit si dupa moarte (iar cinstirea inseamna sa-l dai la viermi), nu le mai comentez.

Totusi, apare o fraza care m-a luminat: "Trupul acesta omenesc se bucură de atâta cinstire în ochii lui Dumnezeu, încât Fiul Său Şi l-a făcut trup propriu şi stă cu el în vecii vecilor pe tronul dumnezeiesc."

Este esenta argumentatiei lui Staniloaie care, desi a fost facuta acum 73 de ani, este considerata actuala de catre Patriarhie. Cu alte cuvinte, Isus sta la dreapta Tatalui in trupul pe care l-a avut pe pamant. S-a ridicat la cer cu trupul si asta ne asteapta, probabil, si pe noi dupa judecata de apoi.


Deci ceea ce sta in mijlocul temeiului religios ortodox nu este altceva decat credinta ca dupa judecata de apoi ne vom reintrupa in trupul detinut in viata pamanteasca. Si atunci, cum sa arzi ceea ce iti va folosi mai tarziu? Ceea ce Dumnezeu va refolosi la judecata de apoi?

Deci, daca este incinerat sau daca il papa viermii pe trup, cum va mai fi acesta folosit de creator la judecata? Ei, adevarul este ca descompunerea sub actiunea viermilor, bacteriilor si mucegaiurilor se face lent, iar distrugerea iremediabila a corpului nu este atat de evidenta ca in cazul incinerarii. In esenta este acelasi lucru dar, totusi, NU ESTE ATAT DE EVIDENTA! 

Cel mai important pilon in edificiul ortodoxiei il reprezinta un nonsens, o stupiditate si un cretinism de care se tine cu dintii: invierea la judecata de apoi se va face si cu intruparea in corpul avut pe pamant.


Asa ca orice distrugere nu a trupului, ci a ILUZIEI ca acest trup va fi din nou locuit de cel ce a plecat, este condamnata aspru, in maniera radicala a Evului Mediu: "Încheind, ne exprimăm credinţa fermă că de aici înainte nu se vor mai întâmpla cazuri ca acestea. (...) Suntem siguri că într-o bună zi, nu prea depărtată, vom citi în Monitorul Oficial decretul de desfiinţare a crematoriului, cuptor de trupuri omeneşti şi loc de sfidare a credinţei româneşti. Cine vrea să se ardă s-o facă acasă la el, cu uşile zăvorâte. Sufletul poporului nostru n-are nevoie de asemenea spectacole".


As incheia la randul meu astfel: nici poporul roman nu are nevoie de simulacre de credinta, de falsi preoti si false biserici. De fapt, nici un popor nu are nevoie de asa ceva!

Pana cand vom ajunge ca noi, oamenii simpli, sa refuzam hotomanii si spagarii care pretind ca sunt purtatori ai vreunui adevar maret care nu rezista insa la cel mai firav argument logic sau de bun simt, cat timp le vom da girul administrarii fenomenului religios, viata noastra se va derula promiscuu si repetitiv... "dupa dealuri".

Niciun comentariu: