"Political correctness" sau moralitatea unei crime...

Citeam zilele trecute ca Iranul risca un atac armat din partea S.U.A. si Marii Britanii, deoarece nerespectand anumite rezolutii ONU, a continuat sa-si dezvolte programul nuclear in sensul capacitatii de producere a armelor nucleare...

Mi-am adus aminte despre ceea ce inseamna "political correctness" si despre implicatiile acestui concept si totodata am incercat sa inteleg sensul armelor nucleare intr-o lume in care vorbim in fiecare propozitie despre democratie si valorile ei...

Armele nucleare sunt arme de distrugere in masa, adica le lipseste din fabrica, catarea! Nu tintesti, pentru ca nu ai o tinta precisa, existand o bariera vaga intre atacant si atacat data de o formulare gen "noi si/sau ailalti"... Armele nucleare nu sunt indreptate impotriva unei alte armate sau fixate asupra liniei frontului (care de cele mai multe ori lipseste), ci sunt indreptate asupra oraselor, adica a populatiei civile.

Amintindu-ne tam-tam-ul procesului de la Nurenberg si al crimelor de razboi din fosta Iugoslavie, dar si procesul lui Saddam Hussein sau "portretul" din media al lui Gadaffi, ma intreb cum s-ar putea numi cel care ar detona o arma nucleara asupra unor civili? Desigur, termenul de "criminal de razboi" ar fi un diminutiv, avand in vedere ca el a fost atribuit si unor persoane lipsite de notorietate in domeniu.

Urmatoarea intrebare vine de la sine: cum s-ar putea numi cei care beneficiaza de teroarea nucleara, reprezentata de amenintarea cu extinctia care ar urma in cazul unui atac nuclear?

Raspunsul, oricat am incerca sa-l cosmetizam, ar fi ca ei sunt teroristii speciei umane, ai culturii si civilizatiei pe care specia umana le-a construit in timp, in suferinta, extaz si inspiratie.

Desigur ca unii partizani ai "stralucitoarei democratii occidentale" vor sustine necesitatea armelor nucleare in scop defensiv, ca un garant al pacii. Mai pe romaneste ar suna cam asa: "daca te dai la mine, te extermin, ba!". Foarte frumos si democratic, acestui argument ii lipseste precizarea adevaratului adresant! Exterminarea se refera nu doar la atacator (care cel mai probabil ca va fi si cel mai in masura sa se protejeze de contraofensiva), ci se refera la poporul acestuia! Adica, pe graiul nostru, "daca te dai la mine, iti termin familia, neamurile, rudele si pe toti nefericitii care s-au nascut in partea aia de lume..." Acum, frumusetea argumentului pacii, straluceste in toata splendoarea sa!

Puterile politice care detin arme nucleare - "puterile politice" si nu "tarile" cum se exprima servilitatea presei... - deci, puterile politice detinatoare de arme de distrugere in masa exercita un act de teroare permanent asupra celorlalti, inclusiv asupra celor pe care in ultimii ani ii acuza de terorism. Desigur, amlasarea unei bombe intr-un metrou este un act criminal. Amplasarea unei rachete purtatoare de focoase nucleare insa, nu este! Bombele nucleare sunt setate sa explodeze in aer, la mii de metrii altitudine pentru a avea efect asupra unui teritoriu cat mai extins. Au fost concepute ca sa faca buncarele clasice, inutile... Vedeti vreo amenintare terorista in toata afacerea? Sunt sigur ca nu! Ce nu face omul pentru nitica pace?! Se pare ca mult prea multe, pentru ca intrarea in clubul "puterilor nucleare" nu se face asa, cu una cu doua! Adica nu poti deveni terorist la randul tau prin munca asidua si cercetare sau prin concurs... Trebuie sa ti se dea acceptul din partea celorlalti "puternici", care il poti primi cu conditia respectarii politicii "oficiale", care in momentul de fata este cuprinsa in conceptul "political correctness".

Cat de corect poate fi sa ai dreptul de a tine o lume sub amenintarea exterminarii, cat de corect poate fi ca marii criminali de razboi, cei care tin degetul deasupra butonului nuclear, sa fie judecatorii celorlalti, si cat de corect poate fi ca singurul mod in care sa te faci ascultat este acela de a deveni la randu-ti o amenintare pentru ceilalti, imi este imposibil sa cantaresc. Este aberant sa vorbim despre valorile democratiei cand rezulatul exprimarii ei in relatiile internationale are ca efect foametea, saracia, boala si crima, adica acele constante care guverneaza realitatea de dincolo si de dincoace...

Va trece mult sau poate putin, pana cand vom intelege ca teroarea si crima nu pot fi justificate prin nici un fel de politica oricat de corecta sau incorecta ar aprecia-o unii si ca, presedinti sau ahmadinejahi, sunt jucatori sadici la bursa ilicita a resurselor in care se tranzactioneaza viitorul nostru, al tuturor, pe bani falsi si murdari, chiar daca scrie pe ei: "IN GOD WE TRUST". Si la fel de mult va trece pana cand antisemitismul nu va mai putea fi moneda de schimb pentru antiumanismul in care se tiparesc certificatele de tezaur ale datoriei noastre de a fi slugi sau pana cand bigotismul si fundamentalismul religios nu vor mai acoperi adevarul fiecaruia si al tuturor...