In timpul revolutiei franceze, a fost lansat sloganul care a devenit motorul evolutiei sociale europene: "libertate, egalitate, fraternitate..." . Nu stiu daca atunci a inceput tavalugul globalizarii sau mult mai tarziu, si poate ca nici nu este foarte important. Cred ca este important insa ca astazi, ne agatam disperati de ideea de "egalitate" care in mod cert le-a corupt pe celelalte doua! De la drepturile omului la isteria legata de discriminare si nationalism, ideea egalitatii ne bantuie imaginatia si poate fara stirea noastra se face vinovata de raspandirea camuflata a celui mai mare flagel pe care l-a cunoscut omenirea: prostia!
Au vorbit multi filosofi despre prostie, dar prea putin s-a vorbit despre ceea ce o hraneste, o creste, facand-o atostapanitoare... Adica, despre egalitate!
Este cat se poate de vizibil ca oamenii au grade diferite de inteligenta, de intelegere si "administrare" a informatiilor pe care le detin sau cu care vin in contact. Atata timp cat nu ne consideram egali intre noi, suspiciunea ca poate nu am inteles totul, ca poate mai este ceva de descoperit, ca poate astazi sunt mai prost decat maine, aceasta suspiciune poate trai si ne poate lasa loc de crestere.
Daca ne consideram egali, atunci nimeni nu poate fi mai inteligent sau mai patrunzator decat celalalt si in final o majoritate covarsitoare va pretinde ca se afla la limita superioara a inteligentei speciei, pentru ca doar acolo comparatiile nu ar mai putea dezavantaja pe nimeni. Aceasta egalitate pe care o clamam, ne impinge spre refuzul evidentei propriilor noastre capacitati si spre asumarea unor roluri care nu ne privesc sau care ne depasesc!
Pentru a ne fortifica "egalitatea" fata de ceilalti, am impanat spatiul social si educational de drepturi: dreptul la munca, dreptul la viata libera, dreptul la libera exprimare, dreptul de a avea o familie, dreptul de a vota si nu in ultimul rand, dreptul la fericire!!! S-a pus semnul egal intre "drepturi" , "dat-uri" si "privilegii", intr-o maniera de-a dreptul vulgara iar consecintele au fost pe masura!
Ne-am instrainat unii de altii si am renuntat la comunicarea directa: punandu-ne fata in fata am fi observat ca suntem atat de diferiti...
Impunerea "egalitatii" ne-a facut agresivi de fiecare data cand am simtit ca suntem mai putin decat ceilalti, compensand prin violenta, minusurile.
Am coborat stacheta calitatii vietii, pentru ca toti sa o poata trece!
Am aruncat dezbaterile publice in derizoriu, pentru ca toti sa ne putem da cu parerea...
In acest climat, buruiana prostiei s-a raspandit si a crescut nestingherita!
Ea, prostia nu reprezinta altceva decat ignorarea evidentei pentru conservarea experientei. Si cam atat! Intrucat experienta devine din ce in ce mai mult intermediata de mijloacele de informare, ne putem face o idee cam cat de ancorati in realitate mai suntem...
Egalitatea s-a impus insa si asupra stagnarii proprii, intr-un tipar. Am putea fi maine mai inteligenti sau mai stupizi decat astazi? Daca da, am avea intrebari asupra justificarilor de azi si a deciziilor pe care le luam. Noi insa incercam sa fim egali cu noi insine dintr-un moment anterior, adica sa stagnam in consecventa - o alta definitie a prostiei, si este monstruos! Cat de apreciata este consecventa, cat de apreciata constanta, cat de blamate contrazicerea si paradoxul! Desigur, daca am accepta inegalitatile proprii cat si consecintele care deriva din acestea, ar insemna implicit sa ne asumam responsabilitatea pentru dinamica personala. Insa aceasta egalitate a noastra cu noi cat si a noastra cu ceilalti ne-a aruncat in stagnare, autosuficienta, blazare si moarte. Si nu exagerez deloc!
Avem multe unelte prin care impunem "egalitatea sanselor" in pofida ierarhiei valorilor. De la legi si regulamente, la ...bani. Cel mai comun mijloc de schimb, a devenit un scop in sine. De ce? Pentru ca avandu-l in cantitati eficiente (dar niciodata suficiente) putem cumpara multe lucruri, dar mai ales putem cumpara egalitatea cu ceilalti: "dreptul la invatamant" este destul de costisitor, "dreptul la libera circulatie" de asemenea si la fel sunt cam toate drepturile scoase la licitatie pe plan international... Deci, daca avem bani, avem si drepturi (adica ne putem bucura de ele...) prin urmare devenim egali cu ceilalti sau, altfel spus, intram in rand cu lumea. Chiar daca "civilizatia financiara" a creat cele mai mari discrepante si diferente sociale, ea este sustinatoarea fidela a ideii de "egalitate", in conditiile in care egalitatea se poate cumpara si ca un facut, cu cat este mai dorita, cu atat este mai costisitoare!
Pe plan politic, prostii se vor manipulati, adica serviti cu o realitate stalcita si interpretata astfel incat sa se potriveasca cu schita sumara sau complexa (unde-i scoala multa, e si prostie multa), din capetele lor, intotdeauna aceeasi. Cei inteligenti, vor sa fie condusi. Prostii, vor sa fie dusi...
De aceea ne repezim sa ne imbracam dupa ultima moda, ne bulucim sa cumparam aceleasi bunuri pe care le-a cumparat si vecinul plus restul cartierului, de aceea ne inregimentam in biserici si partide, in "uniuni" si "multinationale". Suntem atat de egali, incat orice intrebare sau afirmatie care ne provoaca sa intram in conflict cu cel care am fost ieri, ne face agresivi, gata de injurii si razboi.
Omenirea, la nivelul fiecarui individ, se afla in acest moment in fata unei provocari uriase: renuntarea la egalitate in functie de necesitate. Este vorba despre o revolutie interioara, cu ecouri globale. Numai privind inspre noi, spre propriile necesitati ne putem gasi propriile motivatii si cai. Numai renuntand la iluzia egalitatii, putem fructifica diversitatea si numai acceptand inegalitatea intre astazi si ieri, putem renunta la confortul lanced al prostiei... Deocamdata este doar o provocare. Deocamdata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu