In ultimele zile, ziarele si posturile TV au vorbit mult despre violentele din Londra si alte orase mari din Anglia. S-a vorbit mult si lipsit de sens.
Foarte multi experti si-au dat cu parerea inventand termeni si sintagme care sa descrie o situatie inedita si pentru ei, surprinzatoare. Pentru mine si probabil pentru cei care au trait si au muncit in Anglia, situatia prezenta este o consecinta fireasca a unei politici sociale si educationale gresite.
Lucrand in departamentul de urgenta, am putut sa vad in decursul unui an de zile o realitate dureros de urata, pe care britanicii o ascund sub pres de cate ori pot, pentru ca in Anglia, nimeni nu critica societatea engleza, nimeni nu vorbeste despre viciile sistemului social, in sensul punerii la zid a acestuia. Se comenteaza eventual in termeni de "prea putin" sau "prea mult", dar niciodata ca ceva este gresit.
Pe scurt, la sfarsit de saptamana tinerii inunda localurile, beau crancen si se drogheaza temeinic dupa care multi dintre ei aterizeaza la spital. Cand spun tineri ma refer la cei cu varste cuprinse intre 12 si 40 de ani....
Foarte multe femei fac copii, pentru a trai din ajutor social. Pentru trei copii, se primeste suficient ajutor social pentru a nu mai fi nevoie sa muncesti. Desigur exista si alte ajutoare, foarte multe chiar pentru diverse boli mai mult sau mai putin inventate, pentru situatii sociale deloc exceptionale, dar care inseamna programe platite, locuri de munca pentru asistenti sociali si un urias consum de materiale si bani. Categoriile avantajate astfel sunt obezii, alcolicii si narcomanii, ma refer la cei cuprinsi in programe de reabilitare, in care nu prea se reabiliteaza nimeni, pentru ca odata reabilitat vei fi scos din program si astfel nu vei mai primii bani...
In Anglia, valorile sociale s-au schimbat dramatic (noi suntem pe acelasi drum, dar nu atat de departe...). Munca si castigul prin munca nu mai este o valoare pentru englezul de rand. Banul este totul! Concurenta, munca bine facuta, disciplina, sunt notiuni invechite, valoroase doar pentru generatiile anilor '60-'70... Banii conteaza si nu cum se face rost de ei. Cel mai la indemana mijloc, raman insa vanzarile. se poate vinde orice, iar daca celalalt nu are nevoie de marfa pe care vrei sa o vinzi, exista tehnici care sa convinga pe oricine de orice. Se numesc tehnici de vanzari. Ideea de baza este formata din doua directive: 1. totul trebuie sa devina o marfa, 2. ceilalti trebuie convinsi cu orice pret ca au nevoie de marfa pe care o avem.
Candva familia reprezenta o valoare. Acum este o marfa pentru care se incaseaza "benefits" - adica ajutor social, in schimbul voturilor oferite politicienilor generosi. Candva copiii reprezentau o valoare si pentru ca nu au putut fi transformati in marfa (Anglia nu este totusi Etiopia) au devenit ignorati... Acum, parintii isi ignora copiii, numind asta toleranta, adica nu ii bat si nu ii cearta. In schimb ii ignora. Am vazut un singur parinte intr-un an de zile, intr-un magazin din Warwick, sarutandu-si copilul de 2-3 anisori. Am vazut nenumarate cazuri in care copiii urlau intinsi pe podea in mijlocul magazinului, sau pe strada si parintii ii ignorau pur si simplu. Foarte multi parinti isi petrec noptile de weekend in pub-uri lasandu-si copii acasa nesupravegheati. Multi au ajuns astfel la spital in coma alcoolica, dupa ce au testat sticlele depozitate in dulapurile din bucatarie...
Un numar impresionant de copii alcoolici.Un numar impresionant de copii cu tendinte suicidare, sau care se automutileaza. Sunt disperati sa atraga atentia, fac totul pentru a fi vazuti... Sau fac totul pentru a uita de situatia in care se afla, de statutul lor de tolerati. Pentru ca aceasta inseamna "toleranta" britanica: esti tolerat!
La cealalta extrema, copiii sunt deseori confuzi sub povara laudelor sau aprecierilor care nu au nici o legatura cu realitatea. Cineva spunea ca un copil crescut fara apreciere pozitiva din partea parintilor, va avea marea sansa de a se considera si a deveni un ratat. UN mare adevar! Englezii insa, au sarit in extrema cealalta si aplica aprecierea extrema in orice situatie: ai desenat ceva, esti fantastic! Ai mancat fructe, extraordinar! Ai inceput sa mergi la scoala, uimitor! Se folosesc numai superlative, pentru orice. Copiii devin confuzi cand sunt elogiati ca fiind geniali cand inghit o tableta de paracetamol, fac o adunare simpla, invata sa mearga pe bicicleta, sau nu si-au uitat caietul cu teme acasa. Totul este la fel: fantastic! Iar prin repetare excesiva, fantastic de plictisitor....
De aici deriva si urmatorul aspect, si anume "entertainmentul", adica distractia. Trebuie sa te distrezi, oricand, tot timpul, chiar daca nu-ti vine. Daca nu vrei sa te distrezi inseamna ca ai o problema, nu esti cool, si trebuie sa gandesti pozitiv ca sa-ti vina cheful! Nu exista probleme, tristetea se neaga, iar moderatia este de prost gust. Trebuie sa fi activ, sa participi, sa te distrezi continuu, pentru a evita plictiseala si depresia, pentru a evita probabil sa-ti pui prea multe intrebari. Toate acestea cer insa foarte multa energie, iar cand se ajunge la fundul sacului raman la indemana chimia si stimulentele ei...
Aici intra in scena drogurile, pe care britanicii le privesc cu o detasare impresionanta! Ce conteaza ca numarul celor care se drogheaza a crescut exponential in ultimii ani, ca persoanele dependente cunosc protocoalele medicale suficint de bine ca sa faca rost de droguri din spital? Este alegerea fiecaruia cum sa-si traiasca viata iar ceilalti trebuie sa fie toleranti cu ei...
De exemplu, protocoalele medicale spun ca durerea trebuie tratata prima - pacientul se plange ca are dureri foarte puternice de spate sau de burta. I se da un analgezic usor. Pacientul geme, urla, si acuza dureri puternice. I se da un analgezic mai puternic. Pacientul urla in continuare, se zbate in chinuri in timp ce personalul medical ii ia sange pentru analize, il duce la radiologie pentru investigatii, etc. Pentru ca durerile nu cedeaza, i se administreaza morfina. Toate analizele arata valori normale, pacientul declara ca se simte mai bine si vrea sa plece acasa... Inca un caz "rezolvat" al departamentului de urgenta! Maine va veni din nou, sau poimaine, cand nu va avea bani destui sa-si cumpere "marfa" preferata.
Scoala se muleaza pe aceleasi tipare: activitati incepute si lasate neterminate, care calca in picioare creativitatea copiilor, "enterteinment" care frizeaza ridicolul mai degraba decat sa ofere relaxare si exersarea unor aptitudini, ignorarea celor cu probleme si introducerea lor in false programe speciale - in care au dreptul sa-si verse furia dar nimeni, niciodata nu va trata cauza, nu ii va intreba de ce.... Astfel daca esti agresiv, vei avea parte de ceva mai multa atentie (cineva iti va spune banalitati cateva minute la fiecare acces de furie, si vei putea sa iesi din clasa sau sa dai cu pumnii in pereti daca iti vine...). Nimeni insa nu se va sesiza daca copilul vine nespalat la scoala: este decizia parintilor cum sa-si creasca copiii...
Si obligatia celorlalti sa fie toleranti cu mirosul...
Si inca ceva: majoritatea alcoolicilor din Anglia sunt englezi, majoritatea infractorilor sunt englezi, si majoritatea derbedeilor de pe strazi sunt englezi. Majoritatea imigrantilor au rolul ingrat de a face in Anglia muncile pe care englezii respectabili nu le-ar face niciodata, ca de exemplu sa spele masini sau sa lucreze in constructii. Majoritatea imigrantilor nu isi permit sa-si dea banii pe droguri si alcool, dupa ce au muncit 10-12 ore pe zi pentru un salariu mic, dar mult mai bun decat in tarile lor de bastina. Pot numara pe degetele de la o mana cati pacienti imigranti negrii, indieni sau din Europa de Est am tratat intr-un an ajunsi in coma alcoolica sau sevraj. Marea majoritate sunt britanici, ceea ce este explicabil: britanicii sunt principalele victime ale sistemului lor social, pentru ca au trait in acesta de mai mult timp decat ceilalti.
Ma intreb: in lipsa atentiei si caldurii pe care se presupune ca parintii ar trebui sa le ofere, in lipsa modelelor - altele decat Amy Winehouse-, dar in prezenta consumului de alcool si droguri ca singura alternativa a evadarii din lipsa de sens a vietii de zi cu zi, ma intreb deci de ce agresivitatea revarsata pe strazi mai surprinde? De ce socheaza?
Chiar daca derbedeii din strada vor fi pedepsiti exemplar, chiar daca vor fi contracarati cu cele mai dure mijloace cum ar fi normal sa se intample, solutia nu ar fi completa. Societatea britanica va "fabrica" in continuare astfel de "rebuturi sociale" si cel mai grav este ca nu va recunoaste niciodata , ca este responsabila pentru aceasta.
