miercuri, august 10, 2011

in memoriam

Imi amintesc numeroasele articole, expuneri, impresii revarsate in media, despre faptul ca ne-am nascut ortodocsi... Nu vreau sa "desfasor" vreo argumentare teologica, si nici sa subliniez ridicolul unei sintagme. Intrebarea pe care mi-o pun este daca suntem siguri ca ne-am nascut oameni??....
In mod voit, conceptul de om nu mai este un subiect care sa intereseze: toti suntem oameni, deci toti avem "drepturile omului", toti facem partea din tagma care trebuie sa se inmulteasca si sa stapaneasca planeta, din gasca superioara ca specie, care poate face orice vrea cu celelalte specii. Uitam insa - ma refer la cei care din cand in cand isi amintesc... - ca a fi om inseamna mult mai mult decat apartenenta biologica a unei specii. Acesta este motivul pentru care putem gasi in Biblie sintagma "fiul Omului", si nu intamplator se scrie cu majuscule... Pentru ca omul nu reprezinta doar o categorie de bipede, dar inseamna mai ales un rezultat al unei cresteri de la biologic inconstient la constiinta unitara, de la "om", la "Om".
Omul reprezinta fiinta devenita constienta de unitatea ei cu lumea, de responsabilitatea ei fata de sine si fata de lume. Adica constient ca este una cu lumea si totusi diferit...
In cateva cuvinte, cam asta este "omul", conturand in cele spuse cateva din trasaturile sale pe care foarte putini dintre noi le-am dobandit si nu fara o indelungata lupta cu noi insine.
Pe undeva, Nietzsche prin "supraomul" pe care il descrie, face referire la omul "Om", care a luat decizia sa creasca... chiar daca esecul este la fel de probabil ca si reusita acestui proces.
In acest context, si anume in lipsa oricarei legitimitati de a ne numi oameni doar pentru ca ne-am nascut printre bipede, neputandu-ne acoperi de "eticheta" de om prin simplul fapt ca a fi om inseamna mult mai mult decat o eticheta, este absurd sa decretam ca ne-am nascut ortodox, crestin, musulman, comunist etc. , atata timp cat nici macar oameni nu am fost de la bun inceput. Avem sa devenim oameni in nenumarate lupte in care invinsi sau invingatori, ne vom fi confruntat cu acelasi adversar, pe care il vom innobila prin acceptare: noi insine.
Nu, nu ne-am nascut oameni si din intelegerea eronata a acestui concept se nasc abuzurile la care ne supunem semenii, planeta cu tot ceea ce contine. Pentru ca legitimitatea abuzului nu poate fi data decat de absenta "Omului" din om, de prezenta ambalajului in lipsa continutului.
Nu, nu ne-am nascut oameni, iar evenimentele din ultimele zile de la Londra, subliniaza o data in plus acest adevar. Un adevar pe care bisericile si corporatiile il neaga: altfel cum ar putea avea toate drepturile de partea sa fiinta bipeda, lacoma si fudula, daca nu le-ar avea din nastere si prin porunca divina? Pai, le-as spune tuturor ca toate acele drepturi apartin in exclusivitate "bolnavului spiritual" care se autointituleaza "sanatos" ignorand perfuziile de care este legat.
Tuturor celor care asimileaza omul notiunii de orgoliu si nu invers, celor care asimileaza omul actiunii de a poseda si nu invers, celor care confunda ignoranta copilariei cu maturitatea, le repet ca nu ne-am nascut oameni si oricat de greu ar parea, unii dintre noi incercam sa devenim... iar unii au devenit, lasandu-ne dovada incontestabila a acestui demers.
....in memoriam, Octavian Paler

metamorfoze
omul a imbatranit tarziu,
cu fiecare piatra,
cu fiecare zid.
Omul a calatorit putin,
cu fiecare apa,
cu fiecare mal.
omul s-a preschimbat in Om,
cu fiecare barbat si femeie
care au calatorit.
omul a descoperit moartea
cand moartea
l-a acoperit…
si inima lui a inflorit
cu ciresii, piersicii si regina noptii,
obosind impreuna.
Omul a imbatranit tarziu
dandu-ne noua numele sau,
fiecaruia,
la sfarsitul copilariei noastre .
fiecaruia,
la inceputul de dupa sfarsitul lumilor noastre...

Niciun comentariu: