Construind...

omul a oprit materia din curgerea ei,

in sticla.

iar curgerea timpului,

in portelan.

Spatiul l-a oprit in statui…

Si pentru ca miscarea trebuia reinventata

a inceput sa cante…

Estul Salbatic si amintiri din copilarie

Am savurat la vremea copilariei cartile diversilor autori despre Vestul Salbatic, despre ridicarea si disparitia oraselor de frontiera peste noapte, despre calea ferata...

Unul dintre aspectele comice- numitor comun al stampelor epocii, il reprezentau cei cativa escroci care profitau de naivitatea colonistilor si care de obicei sfarseau unsi cu smoala si tavaliti prin pene.

Acei escroci isi castigau painea intr-un mod ingenios, lucrand in echipa. De exemplu, cel care parea mai convingator, striga in gura mare ca vinde o lotiune magica pentru orice chelie: doar doua picaturi si parul va creste la loc. Venea si proba practica: "un necunoscut" din public posesor al unei chelii lucioase, se lasa "tratat" cu lotiunea care facea o spuma abundenta pe capul voluntarului. Era rugat sa astepte, timp in care publicul era captivat de jonglerii, muzica sau topaielile unei maimute nostime. Apoi voluntarul cel chelios, era chemat in fata oamenilor si i se stergea capul de spuma si...miracol! Parul era crescut de un centimetru si mai bine! Oamenii se buluceau si cumparau lotiunea vrajita, fara sa se gandeasca la faptul ca "voluntarul" avea un frate geaman cu care facuse schimb in cele cateva minute de neatentie ale publicului avid de nou. De asemenea, ambii se cunosteau destul de bine cu vanzatorul carismatic de potiuni si licori magice.

In termenii de astazi, acei oameni erau niste "tepari" chiar daca ei sustineau ca au o afacere cinstita. Am spus mai sus cum se termina de regula povestea, daca intarziau prea mult intr-un oras sau daca erau recunoscuti de cineva din public...

Revenind in zilele noastre, se observa ca modelul primitiv de a escroca naivii, s-a perfectionat destul de mult. Un personaj cu carisma, vinde iluzii referitoare la nivelul de trai, dezvoltare economica, modernizarea statului si are legitimatie de ...politician.

Apoi vin baietii cu scamatoria "cresterii parului pe capul chel" si sub o perdea de fum agitatie si hartii, incaseaza banii din buzunarele noastre, ca plata pentru punerea in practica a promisiunilor politicienilor de cariera. Intre ei, intre politicieni si "baietii destepti" exista ceva semnat, numit contract astfel incat sa nu se poata trage in piept intre ei. Intre ei si noi exista semnat un alt fel de contract, prin care se asigura ca noi vom plati intotdeauna iar ei nu vor raspunde niciodata. Mecanismul de escrocare s-a generalizat si a ajuns la o distilare maxima a valentelor sale in sfera institutiilor statului.

Cum o sfarseau baietii aceia din Vestul Salbatic, o stim: tavaliti in fulgi si catran. Cum o vor sfarsi baietii acestia din "democratia originala" vom vedea. Am insa o veste proasta: oamenii si-au pierdut demult umorul fata de escroci, si mai mult de o funie nu stiu daca isi vor permite... Dar cred ca nici oamenii responsabili care ne guverneaza, nu se asteapta la mai mult sau la mai putin...

Cand neputinta se-ncordeaza!

Am inceput sa imbatranesc din ziua in care am simtit ca apartin unui curent care se stinge. La scurt timp dupa '89, am inteles ca in Romania constructiile sunt desuete iar "a construi" este in antiteza cu puterea care se instalase confiscand o revolutie si musamalizand o lovitura de stat.

Nu am inteles prea bine atunci despre ce fel de putere era vorba si cum anume as fi putut sa o descriu. Ea, "noua putere" si-a facut treaba din ce in ce mai bine, astfel incat a ajuns in ultimii 2-3 ani la o apoteotica incoronare a tuturor virtutilor sale de dupa '89 incoace: NEPUTINTA!

Nu este vorba si nu a fost niciodata, despre partidele politice. Nu este vorba despre doctrine sau filozofii economice. Clasa politica propulsata dupa lovitura de stat din acel insangerat decembrie, si-a dovedit aptitudinile cu ocazia fiecarei catastrofe naturale sau economice: populatia a fost lasata la voia intamplarii... Probabil s-a contat pe rezistenta milenara a acestui popor care nu s-a lasat sters cu una cu doua de pe harta!

De fiecare data, aceasta politica a dat rezultate: oamenii au iesit din inundatii sau zapezi, alunecari de teren sau derapaje economice, si au mers mai departe scrasnind din dinti, unii luptand cu un sistem inexistent prin actiune dar omniprezent prin blocarea posibilitatilor de dezvoltare,sau si-au continuat vietile in alte tari in care le-a fost recunoscuta munca si nimic altceva...

Repet, nu este vorba despre partide sau despre politica. Este o clasa intreaga de "smecheri naturali" (pentru a cita din clasici in viata) pe care ii caracterizeaza NEPUTINTA de a construi, impotenta structurala de a administra orice: o fabrica, un minister, o tara.

Ultimele zile, in care imaginile sinistratilor in zapada au ajuns in casele tuturor, sunt si zilele in care tupeul si agresivitatea impotentilor de la putere si din putere, s-au revarsat asupra noastra. Nimic nu intrece spectacolul pe care un neputincios ordinar ( a se citi "scursura neputincioasa") devine agresiv si tupeist, sarind la gatul celor pe care ar trebui cel putin teoretic sa-i serveasca: primul ministru al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu, ii ia la rost pe sinistratii pe care institutiile statului nu au reusit sa-i ajute (s-au le-au oferit un ajutor minimal) ca nu ies sa dea cu lopata la zapada... Primul ministru ii ia la rost pe oamenii pe care nu a putut sa ii ajute, ii face "lenesi". Nu isi cere scuze pentru impotenta institutiilor statului, pentru impotenta guvernului pe care il conduce "cu toata responsabilitatea".

Nu ii minte macar, ca se vor lua masuri... Le sare la gat, ii jigneste de frica de a nu fi atacat: neputinciosul ii scuipa pe cei care ar putea sa indrepte acuzator degetul catre domnia sa autosuficienta.

Neputinta jegoasa, care ne ingenuncheaza in mandria noastra de popor traitor al acestei tari, neputinta murdara care descopera masuri economice prin penalizarea celor care muncesc sau care au muncit, care se razbuna pe mamele care isi cresc copiii dar si pe bonavii care au "tupeul" sa ceara o minima asistenta medicala, neputinta asta devine puternica in a destructura o societate in toate paturile care o compun, lasand-o la cheremul jucatorilor externi.

Aceasta neputinta care ne guverneaza, ne-a facut un rau de care vom deveni constienti in timp, un rau imens: a deschis usa pentru orice traficant nenorocit, pentru orice speculant ordinar sau corporatie slinoasa, pentru oricine va face ceva, indiferent de pretul pe care il vor cere.

Dupa toata mascarada autostrazilor neconstruite, oricine le va construi la un pret dublu chiar fata de cel actual, va fi privit ca unul care a facut ceva pentru Romania. Pentru cine va deschide o mina plina de cianuri distrugand un intreg ecosistem, daca va da si vreo 300-500 de locuri de munca, se va spune: "macar astia au facut ceva.."

Suntem mai vulnerabili decat niciodata in a accepta orice sarlatan care sa ne vanda noua, propria noastra tara. Acest rau, care va creste din scursurile neputincioase de azi, este mult mai mare decat furia naturii, pentru ca este insidios si insinuant, iar noi mai deschisi ca niciodata sa-l acceptam... Cu toata colectia de neputinciosi care ne-au guvernat si ne guverneaza, nevoia de eroi, de oameni care "fac ceva", este enorma. Discernamantul in fata setei de rezultate, va fi diminuat sau chiar abolit...

Sau poate nu, poate vom fi treji, poate luciditatea noastra nu va ceda in fata iluziilor si a celor care ni le vand... Poate...

O stare de fapt

Astazi am urmarit discursul presedintelui Basescu, intamplator poate si al Romaniei...

Ideea centrala pe care am vazut-o rasucita pe toate partile dar mai ales fluturata ca un stindard pe care nu il putem abandona, era integrarea, mentinerea si realinierea la structurile si interesele Uniunii Europene.

Exprimata clar, era necesitatea sustinerii intereselor europene care primeaza celor nationale. Mi-e greata sa redau vreun citat, insa ideea era ca nu interesul national primeaza, ci unul european!

Exprimat clar si repetat era faptul ca Romania nu isi poate permite sa nu-si onoreze promisiunile si angajamentele.

Stop! Aici resimt un abuz asupra inteligentilor si prostilor din Romania, asupra muncitorilor sau asistatilor sociali, asupra copiilor sau pensionarilor. Adica Romania, care exista ca stat national - zice Constitutia, nu isi poate permite sa nu-si onoreze niste angajamente (cine si in ce forma a semnat acele angajamente, nu mai comentez). Dar interesul pe care avem sa-l sustinem nu este cel national, ci acel european - comunitar.

Interesul national a trecut pe un plan secund, dar natiunea al carei interes este ignorat se inhama la sustinerea intereselor unei comunitati de state care ne-au aratat pana acum ca stiu foarte bine sa-si sustina interesele nationale, fiecare in parte, cu tot riscul destabilizarii Uniunii Europene.

Ma intreb cum ar parea ca cetatenilor unui oras sa le spuna primarul ca interesele lor sunt secundare si mai importante sunt cele ale judetului. Prefectul sa le spuna ca interesele judetului lor sunt secundare si mai importante sunt cele ale tarii. Acum si ale tarii sunt secundare, dar mai importante sunt ale unei uniuni de state.

Am si eu o problema: un rationament simplu imi arata ca interesele globale sunt mai importante decat ale uniunilor statale, si probabil interesele galaxiei sunt mai importante decat ale locuitorilor planetei Pamant. Totusi, asa, probabilistic vorbind, vor fi si interesele mele, ale vecinului meu, ale noastre ca persoane, prioritare vreodata? Pentru ca ma doare fix in cot de interesele unor entitati abstracte, indiferent cum le numim: unitatile sau grupurile administrative nu au interese si nu au avut niciodata!!

Singurii care au interese sunt oamenii, iar daca tot ne inhamam cu nepoti cu tot la sustinerea intereselor cuiva, macar sa ne dea onoratul presedinte si cateva nume, ca sa stim pe cine sa pomenim in rugaciunile de seara si dimineata; daca tot sustinem pe cineva cu interese cu tot, macar sa o facem in cunostinta de cauza.

Altfel spus, nimeni nu ne-a mai aratat pana acum ca noi nu contam, decat ca supusi sau argati in slujba intereselor cuiva care se acopera de conceptul numit Uniunea Europeana. Pentru ca repet, nu exista aliante, uniuni, asociatii care sa aiba interese... Doar oamenii au, si in ecuatia de fata daca interesele sunt obscure si poate neclare, beneficiarii lor sunt o mare necunoscuta!

Ni s-a spus ca trebuie sa ne acceptam rolul de slujbas, de iobag, de servitor. A spus asta, presedintele Romaniei, romanilor.

Iar daca cineva ar putea sa intoarca si celalalt obraz, cu siguranta nu sunt eu acela...