luni, septembrie 26, 2011

rabdare...

...lumina ar putea sa taca,
dar intunericul n-ar fi lumina.
Si apa ar putea sa moara
dar moartea n-ar putea sa poata.
Vantul ar putea sa doarma,
dar somnul n-ar putea sa bata …
Pamantul ar putea sa planga
dar suferinta nu va fi pamant
cum lacrimile n-au sa fie
durere stransa in cuvant.
Si astfel nu va fi acela,
ce este doar cand tac ceilalti,
nu va fi golul niciodata, mai plin ca plinul, mai inalt.
Si chiar daca lumina tace
iar apa ar putea sa moara,
din gol nu se va naste apa,
nu va fi bezna noua randuiala….
Si nici prostia nu va fi intelepciune
nici urletul dementei, simfonie
doar desteptarea noastra si a lumii
le vor urma tacerilor nebune.
Plamada stelelor ne va urma de-aproape,
din lutul ingroparii sa dezgroape
lumina-nchisa-n noi de veacuri multe
si spatiile ramase ne-umplute.
Ploi vor creste peste oboseala,
si fluvii lungi ne vor purta spre soarta,
crescuta-n umbra neputintei
de a nu fi maine neschimbata;
stralucitoarea noastra poarta,
prea rabdatoare in a fi deschisa,
ne va primi topiti in apa calatoriilor fiintei…

Niciun comentariu: