Oameni stand la coada. Multi batrani. Stau de cu noapte, sa ajunga la moastele sfintei Paraschiva. Camera de filmat surprinde fete flamande, adormite, adunate intr-un torent obosit; au primit ceai cald de la primarie sa-i incalzeasca peste noapte. Maine se vor pune din nou in miscare...
Imaginile ma dor. Sunt imaginile unui popor impilat si indobitocit secole de-a randul de biserica ortodoxa. Un popor tinut in intuneric prin cel mai primitiv si mai toxic mijloc: pervertirea credintei. Isus spunea: "daca ati avea credinta cat un bob de mustar, ati muta si muntii din loc". Credinta in ce, nu mai spune. Nu ar avea sens sa spuna. Credinta nu poate fi decat in Divinitate (Dumnezeu), iar forma ei intreaga este cea a abandonului in Divin. Credinta nu se refera la increderea oarba in ceva sau cineva. Credinta este capacitatea potentiala a fiecaruia, constientizata, de a intalni Totalitatea, Divinitatea, Dumnezeu (cum vrem sa-i spunem).
Pentru biserica ortodoxa insa, lucrurile nu stau asa. In viziunea ortodoxa este bine sa "credem" in sfinti, in ritualuri, in icoane facatoare de minuni, in imbecilitatile spuse de preoti cu ocazia "sfintelor slujbe", etc. Pentru biserica, credinta nu este un tot si nu vizeaza unificarea omului cu Totalitatea...; ar fi mai degraba statutul de vita in jug, pe care omul in cautarea fericirii, inconstient si-l asuma.
Catedrale - megastructuri - poleite cu aur sau arama, dar intotdeauna cu cersetori la usi, cozi infernale pentru atingerea unor ramasite mumificate ale unui cadavru, adevarate marsuri in care oamenii se bat, se scuipa, se calca in picioare pentru pasti, pentru "lumina" sau pomeni electorale. Slujbe cu cincizeci de preoti care intampina valul de creduli, binecuvantandu-le credulitatea... Donatii, contributii, chete pentru asigurarea unei constiinte impacate, chiar daca acestea se concretizeaza doar cu bunastarea materiala a preotilor. Festanii, nunti, botezuri, dezlegari... contra cost, fireste, in care continutul lipseste, iar forma este costisitoare. 
Minciuna este trecuta cu vederea, violul sufletesc - adica spovedania - binecuvantat, iar manipularea copiilor in scoli, laudata.Toate sunt necesare, ca si ipocrizia posturilor, falsitatea sutanelor, vulgaritatea de mahala a cursantilor de la institutul teologic, foarte necesare pentru spectacolul melodramatic menit sa mentina autoritatea bisericii, adica accesul la resursele puterii de atatea sute de ani. Aceste resurse au fost intotdeauna aceleasi: vointa omului de a face, de a actiona - manipulata de dogma, si vointa de a suporta - cumparata de promisiunea vietii de apoi. In lipsa celor doua, omul este un infirm, o furnica intr-un musuroi fetid, avandu-si amanetate bisericii instrumentele verticalitatii sale.
Ma revoltam, inainte, pentru lipsa de interes a prelatilor in privinta azilelor de batrani, gradinitelor pentru copii cu nevoi speciale, pentru lipsa actelor de caritate de orice fel. Nu ma mai revolt: fata de trauma spirituala a acestui popor, pe care biserica o intretine de secole, cele de mai sus ar fi doar mijloace de a ne cumpara indulgenta fata de continuarea abuzului. Macelariti sufleteste, lipsiti de intimitatea si comuniunea furate undeva in copilarie - dar care numai amandoua si impreuna asigura premizele unei autentice experiente religioase -, inconstienti si saraci, disperati si bolnavi, infricosati si supusi, parcurgem un drum ales de cel mai puternic tiran - lacomia, sub cea mai neagra dictatura - biserica.
Undeva langa noi, Dumnezeu asteapta, Lumea asteapta, Viata asteapta sa ne aruncam mastile, sa rupem lanturile, sa fim pur si simplu.
Iar pentru aceasta, ceea ce este fals trebuie demascat, iar ce este mort, lasat sa moara.
2 comentarii:
Da ai mare dreptate! Iar manipularea despre care vorbesti tu, este cu atat mai ordinara si mai grosolana, cu cat "drept-credinciosii" nici nu viseaza sa puna sub semnul intrebarii ori sa comenteze pe marginea calitatii actului asa-zis religios al multor preoti, din teama de "a nu pacatui", de "a nu-i bate Dumnezeu". Oare ce legatura are Dumnezeu cu toate astea?!
Slujbe de inmormantare, de botez ori de nunta bolborosite rapid si de neinteles pt majoritatea celor prezenti (ca doar mai sunt atatia care asteapta!). Dar acceptate fatalist, ca pe un dat, caci "parintele are si alte indatoriri, nu vine doar la noi astazi"...
Slujbe conditionate aproape majoritar (da, exista si preoti cu har si omenie)de cotizatii financiare pe care multi nu si le permit, dar pe care sunt fortati sa le faca, daca vor sa-si ingroape mortul "crestineste" si nu vor sa ramana cu el in casa.
Bani care nu sunt declarati nicaieri, nu sunt impozabili, dar pe care aceiasi "drept-credinciosi" nu indraznesc sa-i numeasca SPAGA (asa cum ar fi normal), dar le urla acest cuvant in fata - plini de "toleranta crestina" - medicilor, politistilor si profesorilor din tara asta...
Intre cenzura comunista si manipularea religioasa nu exista nici o diferenta. Impreuna insa, au dus la o alienare nationala, ale carei efecte se vad in viata sociala.. si nu numai. Cauza haosului pe care il traim este multifactoriala, dar fundatia acestei cauze este profund spirituala... Cred ca fiecare dintre noi, deschizand ochii si constientizand boala, ne poate vindeca...
Trimiteți un comentariu